HAI LA MUNTE!: noiembrie 2009

luni, 30 noiembrie 2009

vineri, 20 noiembrie 2009

Poveste de Craciun

Zapada scartia sub greutatea ghetutelor mele ,il urmam pe tata fiindca altfel m-as fi pierdut in stratul de zapada de aproape un metru,era ajunul Craciunului iar noi inca nu aveam un brad,tata stia ca eu imi alesesem unul pe care il legasem cu o fonta mare rosie inca din vara cand mersesem la ciuperci,acum venise vremea sa-l aducem acasa.Gerul ma pisca de obraji dar nimic nu ma putea opri sa ajung acolo,imi facusem planul de cateva luni.Tata se opri o clipa ,vazuse niste urme,imi zambi trist si zise:

-Se poate sa nu mai gasim bradutul tau,ai putea si tu sa te uiti dupa altul poate iti place.

-De ce tati?Sunt sigura ca o sa-l gasim,are esarfa mea rosie...

-Dar ninge si zapada a acoperit esarfa ta,se intuneca curand iar noi suntem tot pe deal.

-Bine tata,hai sa luam oricare brad si sa mergem,eram eu viteaza dar foamea si frigul imi veneau de hac,deja ma gandeam la colaceii mamei din cuptor si la mirosul ciorbei de afumatura.Tata a gasit un bradut destul de frumos,l-a taiat si am incepit sa facem cale intoarsa,drumul era lung dar aproape ieseam din padure cand un pui de caprioara ne taie calea,am scos un sunet de bucurie care s-a stins cand ne-am dat seama ca e ranit,tata a lasat bradul si a prins puiul,s-a uiat spre mine si am inteles,trebuia sa fac o alegere,bradul sau puiul de caprioara,i-am zis sa i-a puiul iar e sa car bradul,l-am tarait o vreme dar eram prea mica,am renuntat si fara sa spun nimic l-am abandonat pe carare.Acasa mama ne astepta nerabdatoare,a inteles de la tata ce se intamplase,a curatat rana puiului si i-a dat lapte cu biberonul,mi-a spus ca se va face bine,m-a spalat si m-a bagat in pat,mi-a spus ca totul va fi bine,adormeam,pe fereastra auzeam colindand pe ulita lacrimi fierbinti imi curgeau ,maine era Craciunul dar eu nu aveam brad.

M-am trezit mai vesela,afara soarele era sus pe cer iar razele lui transformau zapada intr-o patura de diamant,stai,puiul de caprioara,unde o fi?Alerg intr-un suflet jos,zambesc si-i multumesc lui Mos Craciun din tot sufletul meu de copil,un brad impodobit si multe cadouri sub el,emotionata nu stiu ce sa fac mai intai,da ,trebuie sa le multumesc parintilor dare oare unde or fi?Din bucatarie se aud rasete,mama e asezata pe o patura impreuna cu puiul,il hraneste.

-Stai incet sa nu-l sperii ,zice tati,uite-te si tu ce lacom e,in cateva zile va fi complet refacut.

-Si apoi?

-Apoi o sa ai grija de el pana va fi mare si se va putea sa mearga din nou in padure,poate la vara.

-Sigur,o sa fie cel mai bun prieten al meu.Tati,mami,vreau sa va multumesc pentru brad,am visat ca te-ai intors dupa el.

-Da,m-am intors dupa el dar Mos Craciun m-a ajutat sa-l car si sa-l impodobesc pentru tine si am descoperit ceva,ceva ce o sa-ti placa.

-Ce?eram destul de nerabdatoare sa vad surpriza.Tata ma lua in brate si ma aseza sub brad,apleca cateva crengi si ....era o bucata din esarfa mea rosie...nu intelegeam.

-Se pare ca doar atat a mai ramas din ea dar acesta este bradutul ales de tine.

Am ras impreuna,am colindat,am mincat bunatati facute de mama,avea sa fie ultimul Craciun impreuna,nu o sa-l uit niciodata,in vara tati a plecat intr-o calatorie lunga iar noi ne-am mutat in oras,nici un Craciun nu a mai fost la fel.

joi, 19 noiembrie 2009

duminică, 15 noiembrie 2009

Dragii mei,astazi a inceput postul Craciunului,va doresc la toti,sa fiti buni si sa aveti parte de liniste in tot acest timp,fie ca sarbatorile sa ne gaseasca cu bine pe toti!